Interviu cu Lizuca Ciurea, Organizatoarea Festivalului de Teatru ArtThalia

Iata ca acum, dupa ce a trecut ceva timp de la prima editie a Festivalului de Teatru ArtThalia din Drobeta-Turnu-Severin si s-au mai linistit apele, ne-am mai odihnit si noi si am apucat sa judecam la rece tot ce s-a intamplat acolo, a venit momentul sa vedem ce pareri a avut despre festival insasi organizatoarea acestuia, Lizuca Ciurea. Am prins-o chiar inainte de a pleca din tara, dornica sa vina cu si mai multe idei pentru festival si i-am pus cateva intrebari pe care sper ca abia asteptati sa le cititi!

Calin: Cum s-a nascut festivalul de teatru ArtThalia?
Lizuca: Dintr-un impuls, dintr-un gand. "Pentru ca pot..." Atunci nu am luat in calcul toate greutatile, pe care le-am intampinat in tot procesul si realizarea Festivalului si inclusiv a Asociatiei. Impreuna cu mama mea, pentru ca fara ajutorul ei nu as fi reusit sa realizez un asemenea eveniment,am pus bazele acestui vis de-al nostru care s-a concretizat anul acesta in luna septembrie.

Calin: Organizarea unui festival de teatru nu pare a fi floare la ureche. Care au fost cele mai mari probleme cu care te-ai confruntat vizavi de organizare?
Lizuca: In primul rand, sponsorizarile. Lipsa de incredere pe care oamenii au prezentat-o la vederea proiectului nostru. Faptul ca eram la prima editie nu prezenta credibilitatea necesarea si faptul ca totul a fost organizat in timp scurt (cu doar o luna inainte) ne-a cam creat probleme care, speram noi, nu au fost evidente. In al doilea rand, oamenii putini care s-au implicat in organizarea lui, dar pe de alta parte am avut parte de un grup de tineri dornici de a ne ajuta si realisti in ceea ce inseamna munca de voluntariat.

C: Si fondurie? Ti s-au parut, pana la urma, suficiente pentru ce aveai de gand sa realizezi sau era nevoie de mai multi bani?
L: Dupa ce s-a pus in miscare festivalul, si acum ca am terminat prima editie, pot sa spun ca ne-am descurcat pentru ceea ce am vrut sa realizam si speram sa beneficiem de mai multe sponsorizari, mai multi oameni dornici sa se implice in acest proiect cultural, pentru dezvoltarea orasului nostru.

C: De ce ai ales sa existe atat concursul propriu-zis, cat si trupe invitate cu reprezentatii in afara concursului?
L: Am vrut ca pe langa concurs sa avem si reprezentatii profesioniste, am avut si o seara de folk si muzica clasica. In fiecare dimineata au fost workshop-uri tinute de traineri profesionisti si ateliere de improvizatie dupa-amiaza tinute de actori. Am vrut ca totul sa fie cat mai diversificat si sa-i tinem pe concurenti si spectatori deopotriva interesati si ocupati in aceaste 5 zile.

C: Una din trupele inscrise in concurs s-a retras chiar cu o zi inainte de inceperea festivalului din cauza unor probleme de sanatate avute de actrita principala. Ai simtit ca totul se naruie in acel moment?
L: A fost intr-adevar o veste trista si pentru mine, si pentru trupa, pentru ca stiam cat de mult isi doreau sa ajunga la festival, dar nu a tinut de noi. Stiu ca acum fata este bine si ii astept la cea de-a doua editie. Si ca sa-ti raspund la intrebare, da, in momentul acela am simtit ca mi-a dat cineva cu ceva in cap, dar privind in urma, simt ca a iesit totul asa cum trebuia.

C: Au existat momente in care simteai ca poate ar fi mai bine sa renunti la tot, sa anulezi festivalul?
L: Chiar daca pleci cu o determinare si speranta in a face ceva, birocratia din tara noastra te determina sa te intrebi daca chiar merita si daca chiar vreau sa fac asta cu adevarat. Pana la urma, cred ca mi-am raspuns la intrebarile astea prin finalizarea primei editii si increderea ca in urmatoarele editii vom fi mai buni si vom creste prin arta.

C: Pana la urma, conform feedback-ului primit de la trupe, festivalul a fost un succes. Tie cum ti s-a parut?
L: Obositor, dar cu o mulumire de sine cand am citit feedback-ul

C: Uitandu-te inapoi, care a fost cel mai amuzant moment pe care ti-l amintesti legat de ce s-a intamplat in timpul festivalului?
L: Eu in postura de prezentator. Urcand pentru prima data pe scena in postura asta si neavand un text pregatit dinainte, cu un microfon in care nu ma auzeam deloc. Cred ca toate astea au fost ingredientele unui moment amuzant... pentru ceilalti.


C: Dar cel mai stresant?
L: Faptul ca in prima seara nu am avut public. Totusi, spre norocul meu, in ultimele doua zile au inceput oamenii sa vina.

C: Va exista si o a doua editie a Festivalului de Teatru ArtThalia?
L: Cu siguranta

C: Ce imbunatatiri/noutati/surprize vom avea la urmatoarea editie?
L: Este prea curand sa ma pronunt asupra noutatilor si surprizelor, iar imbunatatirile vor fi vizibile cu fiecare editie.

Asadar, dupa cum vedeti ArtThalia este un festival care isi doreste sa creasca si care promite foarte multe. A pornit cu dreptul si speram sa topie intr-un picior - tot dreptul - an de an, mereu inainte. Pentru un festival jos palaria!